este una dintre vocile importante ale folclorului din nordul României, o artistă care și-a legat întreaga viață de cântecul tradițional al Țării Chioarului. În fiecare an, 14 martie marchează ziua de naștere a interpretei, dar și un bun prilej de a vorbi despre drumul ei artistic, început cu decenii în urmă și dedicat păstrării unui repertoriu autentic.
Povestea ei începe în satul Mesteacăn, din comuna Valea Chioarului, o zonă în care tradițiile și cântecul popular fac parte din viața de zi cu zi. Primele melodii le-a auzit în copilărie, de la mama sa, Anastasia, care cânta în timp ce muncea prin gospodărie sau pe câmp. Glasul ei cald a fost prima inspirație pentru viitoarea interpretă. Copilăria artistei a fost una simplă și apropiată de natură. A crescut printre dealuri, livezi și muncile satului, iar jocul și cântecul mergeau adesea împreună. Primele „spectacole” le făcea chiar în curte sau în livadă, urcată în pruni ori pe garduri, imaginându-și un public numeros.
Încurajată de învățătorul satului, Costin Ioan, a urcat pentru prima dată pe scena căminului cultural, unde a interpretat horea „Mesteacănu-i sat micuț”. Au urmat apoi concursuri școlare și festivaluri pentru elevi, unde a câștigat mai multe premii. În acea perioadă era acompaniată uneori de frații săi, Traian și Valer, care cântau la clarinet și fluier.
Talentul ei nu a trecut neobservat. În perioada liceului, o echipă aTeleviziunea Română , coordonată de realizatorul de emisiuni folclorice, a ajuns în zonă pentru realizarea filmului documentar „Țara Chioarului – vatră folclorică”. Atunci a avut loc debutul său televizat. Ana Hossu a interpretat balada Cetății Chioarului și horea „Nu horesc că știu hori”, momente care au rămas păstrate în arhiva televiziunii. De atunci, drumul ei în muzica populară a devenit unul tot mai clar. Ion Filip avea să spună mai târziu despre ea că este „singura interpretă vocală reprezentativă pentru zona denumită de etnomuzicologi Țara Chioarului ”, apreciind autenticitatea stilului său.
În anul 1972, după un concurs, Ana Hossu a fost admisă ca solistă laOrchestra Profesionistă „Meseșul” din Zalău . Acesta a fost momentul în care cariera sa artistică a început cu adevărat. La acea vreme, regulile pentru artiștii de muzică populară erau foarte stricte. Fiecare solist trebuia să își construiască repertoriul din cântece culese direct din sate. Ana Hossu a mers în numeroase localități de pe văile Agrijului, Almașului, Someșului, Barcăului sau Crasnei, unde a înregistrat cu magnetofonul hore și doine bătrânești de la oamenii locului. În fiecare an trebuia să prezinte comisiei artistice melodii culese din teren, dintre care doar o parte erau aprobate pentru repertoriul oficial.
Zona pe care o reprezintă este Țara Chioarului, o regiune folclorică situată la interferența altor zone etnografice, Lăpuș, Someș și Codru. De aceea, în repertoriul ei se regăsesc influențe variate. Cântecele acestei zone includ doine și balade vechi, cântece de cătănie, melodii de nuntă sau de dor și înstrăinare, hore și cântece de joc. Prin interpretarea lor, artista a încercat să păstreze felul autentic în care aceste melodii au fost cântate de generațiile de țărani care le-au creat. A avut o activitate artistică bogată. A realizat numeroase înregistrări la radio și televiziune și a participat la sute de spectacole folclorice. Discografia ei include casete audio, discuri Electrecord, CD-uri cu cântece populare.
De-a lungul anilor, Ana Hossu a rămas fidelă ideii de autenticitate. Costumul popular, stilul de interpretare și repertoriul au fost mereu legate de tradiția zonei din care provine. Astăzi, numele ei este asociat cu folclorul din Țara Chioarului, iar cântecele interpretate de ea continuă să fie ascultate de publicul care apreciază muzica populară autentică.
Ziua de 14 martie, când artista își aniversează nașterea, este pentru mulți iubitori ai folclorului un moment de a-și aminti de o carieră construită cu răbdare, pasiune și respect pentru tradiție. La Mulți Ani!
Sursa FOTO:Facebook Ana Hosu
Vasile Petrovan